Ciclul de instruire este folosit pentru maturizarea ucenicilor prin patru pași distincti de creștere spirituală.
Pașii includ: MODELARE, ASISTARE, SUPREVEGHERE ȘI RETRAGERE.
Ciclul de instruire duce un ucenic de la începător la o abilitate sau disciplină și îi crește competența până când nu mai are nevoie de antrenament în acea abilitate. Mulți ucenici și făcători de ucenci rămân blocați în primele etape ale ciclului de instruire (modelare, asistare), nu petrec suficient timp în pasul al treilea (supraveghere) și aproape niciodată nu sunt eliberați ca și în pasul al patrulea (retragere).
Ce este ciclul de instruire? Gândește-te așa. Ai învățat vreodată cum să mergi pe bicicletă? Ai ajutat vreodată pe altcineva să învețe să meargă? Dacă da, posibil cunoști deja CICLUL DE INSTRUIRE.
MODELAREA
Modelarea înseamnă doar a arăta cuiva prin exemplu ce trebuie de făcut. Este cea mai scurtă parte a ciclului de instruire. De obicei, trebuie făcută o singură dată. Este pur și simplu să creăm conștientizarea faptului că există o practică sau un instrument și să dai o idee generală despre cum arată. Modelarea în mod repetat nu este o modalitate eficientă de a echipa pe cineva. Trebuie să li se permită să încerce ei înșiși abilitatea. Când un copil vede pe cineva mergând pe bicicletă, aceasta este faza MODELARE.
ASISTAREA
Asistența înseamnă a permite cursantului să exerseze abilitățile. Acest lucru durează mai mult decât faza de modelare. Este nevoie de „ținerea de mână” din partea mentorului. Mentorul trebuie să fie directiv și să aibă un rol activ în instruirea cursantului. Această fază nu durează până când cursantul este pe deplin competent, ci doar până când înțelege elementele de bază ale abilității. Dacă această fază este continuată prea mult timp, atunci cursantul va dezvolta o dependență de mentor și nu va ajunge niciodată la competența deplină. Sfârșitul fazei de asistare ar trebui să fie marcat de cursantul care începe să modeleze pentru alții. Când un părinte se ține de bicicletă în timp ce copilul învață să-și mențină echilibrul, aceasta este faza ASISTARE.
SUPRAVEGHEREA
Supravegherea este cea mai lungă fază. Ea implică un contact mai indirect cu cel care învață. Acesta urmărește să dezvolte competența deplină în toate fațetele unei abilități. Poate fi de zece ori sau mai mult mai lung decât primele două faze combinate. Pe măsură ce elevul progresează în abilități, contactul cu mentorul poate deveni mai puțin regulat și mai ad-hoc. În această fază, cursantul își asumă treptat mai multă responsabilitate și inițiativă în realizarea abilității. În mod obișnuit, în formarea discipolilor, semnul sfârșitului acestei faze este atunci când cursantul a transmis cu succes abilitatea de a patra generație prin cei pe care îi antrenează. Atunci când un părinte îl observă pe un copil care merge pe bicicletă și se asigură că are abilitățile și cunoștințele adecvate pentru a merge nesupravegheat, aceasta este faza de SUPRAVEGHERE.
RETRAGEREA
Retragerea este un fel de absolvire atunci când elevul devine un egal al mentorului. Contactul periodic și îndrumarea între egali pot continua să aibă loc dacă cursantul și mentorul se află în aceeași rețea. Atunci când un părinte eliberează copilul să se plimbe cu bicicleta complet nesupravegheat, aceasta este faza RETRAGEREA.
Vezi și Lista de verificare a instruirii pentru formarea ucenicilor pentru un exemplu de utilizare a ciclului de instruire în urmărirea progresului ucenicilor.